Portul Constanța poate juca un rol important în lanțurile logistice continentale dacă investițiile vor fi implementate rapid și la timp, a declarat recent Simona Istrate, președinta Organizației Patronale a Societăților Feroviare Private din România într-un interviu acordat revistei RailFreight.
În septembrie 2022, Uniunea Europeană a anunțat o finanțare în valoare de un miliard de euro pentru Portul Constanța. Acești bani sunt destinați electrificării tuturor liniilor feroviare din port, precum și instalării unui sistem centralizat de semnalizare electronică pentru optimizarea traficului de intrare și ieșire, scrie Club Feroviar.
Aproximativ 275 de milioane de euro vor fi alocați modernizării liniilor feroviare către Gara Palas, situată la periferia vestică a Constanței. Liniile feroviare vor fi adaptate pentru traficul militar-civil cu dublă utilizare, vor fi electrificate, vor beneficia de linii duble și de sisteme de semnalizare îmbunătățite. Proiectul include și un al doilea punct de acces feroviar în port, pentru care este necesară și o extindere de 500 de metri a unui tunel.
În ciuda modernizărilor, rămân provocări serioase. Starea neglijată a infrastructurii feroviare românești, inclusiv în afara Constanței, se traduce prin viteze comerciale reduse, restricții de infrastructură și lipsa terminalelor intermodale moderne, afirmă ea.
Blocaje în interiorul țării
Există blocaje majore în interiorul țării, care afectează traficul din Constanța către Europa. Unele dintre cele mai critice puncte se află pe coridorul est-vest, care se întinde de la Constanța, prin București și Brașov, până la Curtici, aproape de Arad, la granița cu Ungaria. Diverse secțiuni ale căii ferate sunt modernizate doar parțial, au o singură linie, pante abrupte sau sisteme de semnalizare învechite. Acest lucru încetinește trenurile de marfă și duce la congestionare. Administratorul infrastructurii românești limitează adesea viteza maximă a trenurilor de marfă la 30 km/oră sau chiar la 5-10 kilometri pe oră în locuri unde acestea ar trebui să circule cu până la 100 de kilometri pe oră. Restricțiile sunt impuse ca urmare a infrastructurii învechite: șine, poduri sau alte instalații care nu mai suportă traficul normal. Toate acestea fac transportul feroviar de marfă prin România mai puțin atractiv. „Dar proiectele aflate în curs de desfășurare și finanțarea europeană deja asigurată pot schimba radical situația în viitorul apropiat”, spune Simona Istrate.
Implementare rapidă
„Proiectele cu rezultate rapide” sunt deja puse în aplicare pentru a elimina unele dintre aceste restricții și în viitorul apropiat se preconizează că trenurile de marfă de pe Coridoarele principale vor putea circula din nou în condiții normale de exploatare. Există motive reale să credem că situația se va îmbunătăți semnificativ, ceea ce înseamnă că Portul Constanța este pe cale să devină un concurent serios ca punct de intrare în Europa, afirmă Simona Istrate.
Operatorii privați sunt pregătiți să preia noi volume de marfă și să ofere servicii competitive. Aceste companii gestionează deja majoritatea traficului feroviar de marfă din România, cu atât mai mult cu cât operatorul național CFR Marfă se află în declin, estimează ea.
„Ceea ce contează acum este implementarea rapidă și la timp a investițiilor. Dacă vom reuși, Portul Constanța va deveni cu adevărat o poartă de acces către Europa pentru mărfurile din Asia, iar România va câștiga un rol strategic în lanțurile logistice globale”, conchide Simona Istrate.
