„În contextul interesului operatorilor economici de a amplasa viviere flotante la litoralul românesc, precum și al evoluțiilor moderne din industria hranei pentru organisme acvatice, cercetarea noastră a vizat o mai bună înțelegere a factorilor limitativi pentru creșterea păstrăvului-curcubeu în apa Mării Negre.
Am transferat loturi de puiet de Oncorhynchus mykiss (biomasă medie de 35 g) oferit de Păstrăvăria Valea Stânii Zăganu direct în sistemul recirculant marin (RAS) al INCDM în luna noiembrie 2024.
Principalele observaţii:
În ciuda schimbării bruște a salinității (de la apă dulce la 15‰) și a diferenței de temperatură relativ mare (de la 10°C la 15°C), toți indivizii au înotat și s-au hrănit normal, neprezentând semne de stres.
Pe durata experimentului, am înregistrat mortalitate zero, atât la transferul brusc din apa dulce în apa marină, cât şi pe întreaga perioadă monitorizată.
Utilizarea sistemului RAS modern a asigurat un control optim al parametrilor de mediu. Referitor la toleranța la temperatură, am constatat că indivizii de O. mykiss încep să își modifice comportamentul când apa depășește 22°C, refuzând complet hrănirea la o temperatură de 24,5°C. Salinitatea, pe de altă parte, nu a fost deloc problematică, valoarea constantă de 14-16‰ fiind optimă pentru o creștere susținută, fără șoc osmotic ca urmare a transferului brusc. Valorile oxigenului dizolvat (saturabilitate medie 65%) și ale pH-ului (medie înregistrate în timpul experimentului au fost bune pentru acvacultura păstrăvului-curcubeu.
Creșterea înregistrată în RAS a fost susţinută, păstrăvii multiplicându-și biomasa inițială de peste 40 ori , atingând, după 1 an în apă marină, biomase medii de peste 1.600 g, valori excelente.
Nu am documentat probleme majore de bunăstare animală sau sănătate a peștilor, fiind înregistrată doar ocazional afecțiunea denumită “water belly” (boală caracteristică salmonidelor crescute în apă sărată, ce se manifestă prin mărirea excesivă şi umplerea stomacului cu apă). Hrănirea a fost oprită pentru o zi și, ulterior, balonarea a scăzut și în cele din urmă a dispărut, peștii afectați recuperându-se complet.
Furajul administrat, îmbogățit cu betacaroteni naturali (astaxantină), a contribuit, alături de salinitate, la creșterea calității cărnii prin procesul de „somonare“, exemplarele având o colorație a cărnii caracteristică roz intens, care le crește atractivitatea comercială.
Echipa de acvacultură a INCDM va continua colaborarea susţinută cu mediul privat, prin oferirea atât de informaţii de specialitate, dar şi prin noi experimente!”, detaliază speialiștii din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa”.
