Pe hârtie, Constanța are toate atuurile unei superputeri economice regionale: cel mai mare port la Marea Neagră al Uniunii Europene, turism de masă, agricultură pe cele mai fertile terenuri din Dobrogea și o poziție de tranzit pe care o invidiază jumătate de continent. Bilanțurile depuse pentru anul fiscal 2025 spun însă o poveste mai temperată: firmele constănțene au generat aproximativ 62,4 miliarde de lei cifră de afaceri, ceea ce plasează județul pe locul 7 la nivel național, cu circa 2,6% din totalul economiei private.
Nu e puțin — dar contextul contează. În fața Constanței stau, în afara previzibilului București (834 de miliarde, peste 35% din total), județe fără ieșire la mare și fără port: Cluj cu 122 de miliarde, Timiș cu 106, Argeș cu 87, Brașov cu 72. Iar imediat în spate suflă Prahova și Bacăul, ambele la sub un miliard distanță. Pentru un județ cu asemenea infrastructură strategică, plutonul în care se află e mai degrabă onorabil decât spectaculos.
Paradoxul productivității dobrogene
Mai interesant decât locul în clasament e un indicator care se discută rar în afara rapoartelor de analiză: cât produce, în medie, un angajat. La acest capitol, Constanța stă la aproximativ 568.000 de lei cifră de afaceri pe angajat pe an — la egalitate cu Brașovul și în top 10 național, dar la mare distanță de Bucureștiul și Ilfovul care depășesc 930.000, și chiar sub Argeș (780.000) sau Bacău (744.000).
De unde diferența? Structura economiei locale. Județele din vârful productivității au fie sedii centrale și servicii cu marje mari (Capitala), fie industrie de export cu valoare adăugată ridicată (Argeșul cu Dacia, Bacăul cu procesare). Constanța, în schimb, are o economie intensivă în oameni: operațiuni portuare, logistică, transport, HoReCa sezonieră, comerț. Sunt sectoare care generează rulaj și locuri de muncă, dar cu marje subțiri — la nivel național, comerțul și transporturile operează cu marje nete de câteva procente, în timp ce serviciile financiare depășesc 46%, iar software-ul la comandă 35%. Câtă vreme mixul local rămâne dominat de volum, nu de valoare adăugată, plafonul de productivitate rămâne acolo unde e.
Semne de vitalitate: a șasea forță antreprenorială a țării
Există și partea plină a paharului, iar ea ține de dinamică. În ultima lună, în județ s-au înființat peste 450 de firme noi — locul 6 la nivel național, înaintea Brașovului și la mică distanță de Iași, potrivit datelor centralizate din Registrul Comerțului și ANAF. Pentru o piață regională, e un ritm care arată că apetitul antreprenorial local rezistă mai bine decât media: la nivel de țară, înmatriculările din ultimele 30 de zile au scăzut cu aproape 24% față de aceeași perioadă a anului trecut, un semnal de răcire vizibil aproape peste tot.
Merită reținut și fundalul pe care se întâmplă toate acestea. Din cele aproximativ 784.000 de firme cu bilanț procesat pe 2025 la nivel național, 60% au raportat profit, iar o treime pierdere; marja netă medie a economiei e de doar 6,6%. Statistica mai puțin confortabilă: aproape 47.000 de companii românești figurează la ANAF cu restanțe cumulate de circa 78 de miliarde de lei, iar durata medie de viață a unei firme, de la înființare la radiere, e de numai 13,4 ani. Sunt cifre valabile și pe litoral — poate chiar mai apăsat, acolo unde sezonalitatea turismului produce anual valuri de firme care se deschid primăvara și se sting toamna.
Ce înseamnă asta pentru cine face afaceri în județ
Pentru mediul de business local, lectura practică a acestor date e dublă. La nivel strategic: Constanța are loc de creștere nu neapărat prin mai multe firme, ci prin firme cu valoare adăugată mai mare — procesare în loc de tranzit, servicii pentru industria maritimă în loc de simplă manipulare de marfă. La nivel de zi cu zi: într-un județ cu mii de firme active în transport, construcții și comerț — sectoarele cu cea mai mare rotație și cel mai ridicat risc de neplată din economie — verificarea partenerilor înainte de contract nu e formalism, ci apărare de bază. Bilanțurile, vechimea, restanțele și starea juridică a oricărei companii din județ sunt publice și pot fi consultate în profilurile firmelor din Constanța, împreună cu statisticile actualizate ale județului.
Portul aduce marfa. Datele, dacă sunt citite la timp, aduc ceva la fel de valoros: siguranța că factura emisă azi are șanse reale să fie și încasată. (P)
