O amintire de colectie: Nava „Principesa Maria”

Nava „Principesa Maria” – Portul Constanța,1925.

O imagine emoționantă, posibil transpusă într-o carte poștală spre amintirea unui eveniment dedicat serbărilor nautice.

* În timpul primei conflagraţii mondiale a fost considerată navă-amiral şi a fost utilizată ca crucişător auxiliar şi puitor de mine. A mai purtat numele „Osvobozhdeniye“ (1918).

* În data de 12/ 13 ianuarie 1907, nava de pasageri şi poştă „Principesa Maria“, ex-„Ignazio Florio“ (pavilion: România, IMO: 5600824, comandant: Constantin Ciuchi, 1.605 trb., construită în anul 1896), venind de la Smirna la Constantinopol, a eşuat pe stânci la Capul Oinos, la extremitatea unui mic promontoriu din Insula Tenedos.

Naufragiul s-a produs din cauza unui puternic vânt de Nord – Est, care a derivat vaporul de la Capul Baba până la Oinos.

Farul Galidaro, care era în vedere după dublarea Capului Baba, s-a mascat un moment de Insula Tenedos şi, cu toate măsurile comandantului Ciuchi, eşuarea s-a produs, nava rămânând cu prova înţepenită pe stânci (sub magazia nr. 2), dar pupa încă mai plutea.

Potrivit mărturiilor istorice, Pentru salvarea vaporului a fost încheiat obişnuitul contract Lloyd’s „No cure no pay“ cu Richard Greck, posesorul a două remorchere de salvare – „Dahousie“ (pavilion: Anglia) şi „Warren Hastings“ (pavilion: Anglia, IMO: 8139314, 616 trb., constructor: august 1886, „Duncan“, Port Glasgow – Marea Britanie; a fost lansat la apă la data de 15 iulie 1886), prevăzute cu pompe puternice, un remorcher de serviciu („Marie Louise“), scafandri, bărci, o cisternă plutitoare de apă dulce şi, de asemenea, tot materialul necesar unor astfel de operaţiuni.

Au fost câteva tentative de a scoate nava prin tracţiune cu remorcherele şi cu vaporul „Împăratul Traian“ (IMO: 5602664, 3.152 trb., construit în anul 1906), dar „Principesa Maria“ era atât de înţepenită între stânci, încât s-au rupt remorcile şi babalele[6]!

Richard Greck a propus să fie pusă dinamită, dar comandantul navei „Principesa Maria“ nu a fost de acord.

În cele din urmă, după ce s-a telegrafiat la S.M.R. şi a fost primit acceptul, s-a luat decizia dinamitării stâncilor, motiv pentru care operaţiunile de dezeşuare au fost oprite şi s-a plecat la Bucureşti pentru aducerea explozibilului.

Când salvatorii au revenit la locul accidentului, „Principesa Maria“ se afla într-o situaţie şi mai gravă, întrucât, în noaptea de 7/ 8 februarie, o tempestă de Sud bătuse Insula Tenedos, astfel că toată noaptea vasul a fost ridicat, coborât şi lovit de stânci de fiecare val care izbea Capul Oinos.

Efectele au fost devastatoare: cârma şi axul elicei babord au fost rupte, s-au produs găuri de apă, deformări şi deschideri în corpul navei, apa năvălind în camera căldărilor, maşinilor, în magazia de sub clasa a II-a şi în afterpeak. Toată nava se afla acum aşezată pe stâncile Capului Oinos, care pătrunseseră prin dublu fund în magazia nr. 2 prova (sursă documentare: rezistenta.ro).

Sursa foto: Arhiva de imagini – Dobrogea (Locuri, oameni, amintiri)