În 2024, se împlinesc 164 de ani , de la construirea primei linii ferate construită în Dobrogea, și dată în folosință ,de compania engleză a inginerului John Trevor-Barkley, împreună cu frații lui, Henry, George și Henry ,care a construit-o între anii septembrie1857 și în anul 1860, Constanta -Cernavodă, cu muncitori români ,inclusiv etniile din localitățile dobrogene. 4 octombrie 1860 se dă în folosință prima linie ferată din Dobrogea, și din Imperiului Otoman, condus de Sultanul Abdul-Medjid ,1839-1861. Sultanul urmase școlii cu educație europeană, a făcut reforme liberale în Imperiul Otoman, numite Tanzimat. A fost sultanul care a pus bazele modernizării turcilor, favorizând mișcările de eliberare a popoarelor din Imperiul otoman, datorită politicii europene a sultanului am avut prima cale ferată în Dobrogea.
Potrivit documentelor vremii, la inaugurare au fost prezenți, inginerul coordonator Sir Charles A. Hartley , de la Comisia Europeană a Dunării de la Sulina, vizirul Mahmud Bey, reprezentant al Înaltei Porți Otomane fiind guvernatorul al Rumelia Orientală, din partea Germaniei a fost Societatea prusacă din Portul Odessa, ministrul de Interne Grigore Filipescu, a venit însoțit de notabilități din partea Guvernului provizoriu al Principatelor Române – Comisia Europeană a Dunării de la Sulina, Societatea prusacă din Portul Odessa germanii au avut o contribuție semnificativă la dezvoltarea industriei Odessei la sfârșitul secolului al XIX-lea, patru din cele cincisprezece fabrici de săpun situate în Odesa aveau proprietari germani (Sanzenbacher, W. Henzler, I. Haugk și E. Helder). Fabrica de pălării F. Witzenmann a fost fondată în 1817, iar fabrica de piane Haas în 1824. Turnătoria K. Falk a fost fondată în 1844, iar fabrica Müllner în 1857.
La începutul anilor 1860, compania „Bellino-Fenderich” a început să producă mașini agricole ,căpitanul Robert Moore Gillson comandantul fregatei britanice HMS Cockatrice, a fost una dintre cele cincisprezece canoniere din lemn clasa Britomart finalizate pentru Royal Navy (*Aflate de la Iuri Vasilică Blioju).
REPERE:
1860 – 4 octombrie – se inaugurează prima linie de cale ferată din Dobrogea dar și din imperiul Otoman. La acea vreme, Dobrogea era sub ocupatie straina si avea sa ramana asa pana in 1878. Concesiunea este câștigata în septembrie 1857 de către inginerul Britanic, John Trevor Barkley care în mai puțin de 3 ani reușește sa finalizeze investiția. Odată finalizaăa lucrarea, grânele Dobrogei își vor găsi usor calea către portul Constanța.
* Vechea gară Constanța a fost construită în 1862. Primul traseu al liniei Constanța Oraș – Cernavodă Port (62.70 km) pleca din gara Constanța Oraș (km 0+000; altitudine 31,52 m) şi urca până la km 5, unde era şi cea mai înaltă cotă a traseului (altitudine 56,65 m). De la km 5, linia începea să coboare, trecea prin staţia Murfatlar (km 20+280; altitudine 19.18 m) şi urmărea, cu mici abateri, aceeași curbă de nivel de pe malul de sud al văii Carasu. Linia ajungea apoi în staţia Medgidia (km 38-350, altitudine 12,50 m), coborând în continuare până la km 54, unde era cea mai joasă cotă a traseului (altitudine 7.70 m)“ se mai arată în cartea lui Ilie Popescu.
La 4 ani după reintegrarea Dobrogei la România, în decembrie 1882, linia a fost cumpărată de Statul Român contra sumei de 16 milioane lei aur și a intrat în administrarea CFR. Pentru acești bani, statul a primit gările de la Cernavodă, Medgidia, Murfatlar, Constanța, liniile ferate şi terenul aferent, 8 locomotive, 30 de vagoane de călători și 100 vagoane de marfă.
1882 – 10 decembrie, linia ferată Cernavodă – Constanța alaturi de materialul rulant (8 locomotive, 30 de vagoane de calatori și 100 vagoane de marfa) este cumparată de la comapnia engleza DBSR și intra în posesia Căilor Ferate Române.
1890 – 9 octombrie – se aseaza piatra de temelie pe șantierul Fetești – Cernavoda,ă primul proiect de traversare feroviară a Dunării de pe teritoriul tarii.
1895 – 27 noiembrie – calea ferata Fetești – Cernavodă – Saligny este inaugurata oficial. De acum trenurile vor circula neîntrerupt de la Constanta la București și invers. Anghel Saligny construieste podurile Dunărea cu o lungime de 1661.90 m și Borcea cu o lungime de 970.00m. De asemenea a mai existat un pod – Iezer, ce permitea scurgere apelor de inundație peste balta Iezerului pe insula Borcea. Acesta a avut o lungime totală de 1455,20 m. Acesta a fost desființat în anul 1969 în urma desecării bălții și înlocuit cu un terasament de rambleu.
***Foto 3:
La începutul sec. XX a fost construită o linie ferată care lega orașul Constanța de comuna Anadalchioi, unde exista un depozit de armăsari și se organiza târgul de vite.
Comuna Anadalchioi era localizată pe latura de vest a orașului Constanța și se întindea de la liniile triajului feroviar și stația Palas până la Lacul Tăbăcărie. Din componența sa făcea parte satul I.C. Brătianu, devenit ulterior cartier al orașului. (sursa foto Facebook)
***Foto 4: Gara Mamaia
surse foto; Fcaebook, ziare.com
