După ziua de ieri când tot orașul și întreg udețul Constanța au fost paralizate de viscol și furtună, de blocaje în traficul… închis, de fapt, de penele majore de current, de panică și zeci, poate sute de copaci prăbușiți, iată că iarna, grăbită, „schimbă foaia” și își arată splendoarea și divinu-i har de a dărui frumuseți greu decuprins în cuvinte!
Și cu siguranță, cine are ochi buni și inspirație a putut surprinde câteva instantanee ca din basme, în această dimineață.
Priviți și bucurați-vă de frumosul iernii ce-a întrecut cumva, calendarul, neostoită în a ne dărui feeria albă…
Musai să știți…
1.Zăpada nu este ploaie înghețată
Fulgii de zăpadă se formează direct din vaporii de apă din nori. Acest proces se mai numește și desublimare. Prin urmare, aceștia nu ajung niciodată în stare lichidă. Cu excepția cazului în care fulgii se topesc cu puțin timp înainte de a ajunge la sol.
2. Zăpada este zgomotoasă
Dacă ninge abundent, fără vânt puternic, volumul este de aproximativ zece decibeli sau chiar mai mult. Acesta este aproximativ la fel ca sunetul respirației normale.
3. Aspectul depinde de temperatură
Nu toți fulgii de zăpadă sunt la fel. Forma cristalelor de zăpadă depinde în mare măsură de temperatura din nor. Un cristal de gheață cu diametrul de un milimetru este compus din aproximativ 100 de trilioane de molecule de apă. Astfel, probabilitatea ca doi fulgi de zăpadă să aibă aceeași formă este extrem de mică.
4. Nu există zăpadă fără praf și murdărie
Așa-numiții aerosoli din aer sunt necesari pentru formarea unui fulg alb. Pentru a simplifica, acestea sunt particule mici de murdărie și praf. Dacă este suficient de rece și de umed, moleculele de apă îngheață în jurul acestor nuclee de cristalizare.
5. Cel mai mare fulg de zăpadă
Cel mai mare fulg de zăpadă măsurat vreodată a avut un diametru inimaginabil de 38 de centimetri și a fost observat în Montana (SUA) în 1887.
Foto: Constanţa
