CIFE CARE MERITA LUATE IN SEAMA: Portul Constanta se intinde pe aproximativ 30 km si o suprafata totala de aproape 4000 ha
Transportul maritim dispune de porturile Constanța Nord și Constanța Sud, acestea împreună cu portul Constanța Sud-Fluvial formând marele Port Constanța, cel mai mare port de la Marea Neagră și al patrulea din Europa ca mărime. Față de traficul existent azi (ultima statistica datând din 2010) acest ansamblu este supradimensionat, și din acest motiv nu există investiții pentru a echipa funcțional toate danele, în număr de 156; doar o treime dintre ele sunt imediat funcționale și de aceea se pot observa în larg nave ancorate în așteptarea accesului la danale echipate corespunzător încărcăturii lor.
Puțini știu că Portul Constanța, situat în est-sud-estul orașului, se întinde pe o lungime de aproape 30 km și acoperă o suprafață totală de 3.926 ha, dintre care 1.313 ha uscat și 2.613 ha apă; are adâncimi cuprinse între 7 și 19 metri.
Cele două diguri de larg, digul de nord și digul de sud, care fac din Portul Constanța un port sigur pentru navigație, au împreună 14 km lungime.
Demn de apreciat, Portul Constanța are legături cu toate porturile importante din lume, ultima linie maritimă înființată fiind Shanghai – Constanța, ceeace facilitează relațiile comerciale cu Asia.
***
Istoria portului Constanta este strans legata de cea a orasului Constanta. Desi prima atestare documentara a Constantei este tarzie (sec.II d.Hr.) – anticul Tomis se descopera, prin marturii arheologice, inca din sec. VI i.d. Hr.
Orasul-port a fost organizat initial ca un emporion – centru de schimb intre comerciantii greci si populatiile bastinase. Tomisul va adopta, cu timpul, toate caracteristicile evolutive ale unui polis grecesc. Influenta greaca se mentine pana in secolul I i.d.Hr., cand teritoriul situat intre Dunare si Marea Neagra intra sub stapanire romana. Primii ani ai guvernarii romane au fost consemnati de poetul Ovidius, exilat la Tomis „inter getesque”, din motive ramase inca necunoscute.
Portul cunoaste o viata economica prospera in secolele urmatoare, iar orasul preia numele imparatului Constantin. Schimburile comerciale se desfasoara cu precadere in „Edificiul roman cu mozaic”, admirabila constructie situata intre faleza orasului si instalatiile portuare.
In perioada bizantina, evolutia portului Tomis va fi marcata de numeroasele invazii ale popoarelor migratoare. Comertul este in scadere, negustorii cauta alte piete, dar portul nu este dat uitarii, el fiind inregistrat, in continuare, in portulanele si hartile ragusane, venetiene sau genoveze. De altfel, portul si alte constructii aferente vor pastra multa vreme denumirea de „genovez”, in amintirea negustorilor si navigatorilor proveniti din acest oras italian.
Dupa o scurta perioada de stapanire romaneasca, „pana la Marea cea Mare”, teritoriul dobrogean este ocupat de armatele Imperiului Otoman. Cronicarii turci, calatorii europeni sau din Imperiu vor mentiona activitatea portului Kustendge (denumirea turceasca a orasului), care, desi modesta, va contribui la cresterea comertului zonal.
Foto: https://nedcon.ro/
